Mădălina Cimpoieș, preşedintele Asociației Dalia, fundație care a deschis după pandemie un centru de recuperare pentru copiii cu probleme grave, care oferă servicii medicale gratuit.
A.B. Ați simțit că am fost mai umani în timpul pandemiei și, dacă da, cum s-a tradus pentru dvs. această hiperumanizare?
Mădălina Cimpoieș. Cred că toată empatia pe care am simțit-o în perioada aceasta a fost împinsă de la spate de o mare frică, cred că acesta a fost motorul. Frica, panica ne-a făcut să fim oameni, să fim mai umani și să dăm dovadă de o mare mobilizare. Toată activitatea pe care am desfășurat-o în perioada aceea cred că de aici a plecat. De la panică și frică.
A.B. Știu că aţi fost foarte activă în timpul pandemiei. Spuneţi-ne un pic despre realitatea dvs. de atunci, ca să înțelegem cum s-a transpus hiperumanizarea asta în viața de zi cu zi a unui ONG care activează, oricum, în domeniul medical.
Mădălina Cimpoieș. Noi, Asociația Dalia, ne ocupăm pe partea medicală de cazurile copiilor cu afecțiuni grave de sănătate. În perioada de pandemie am fost nevoiți să întrerupem activitatea, pentru că copiii nu mai puteau fi supuși intervențiilor chirurgicale, nu mai puteau beneficia de terapii, decât cei care erau catalogați drept urgență. Și atunci, am schimbat macazul, pentru că era o mare nevoie să susținem spitalele cu produse, dezinfectanţi, aparatură medicală, cu ventilatoare mecanice, să susţinem cumva secțiile din spitale pentru a putea face față pandemiei. Ne-am schimbat direcția şi pentru că am fost susținuţi de comunitatea arădeană, care ne-a împins de la spate să facem cât mai mult bine, să putem să contăm. Desigur, noi am ieşit în faţă cu iniţiativa, noi am dorit să ajutăm. Şi foarte multă lume a rezonat cu intenţia noastră şi astfel am reuşit să creăm o comunitate care ne-a susţinut financiar, astfel încât noi să putem face toate acele achiziţii necesare pentru a da o mână de ajutor spitalelor.
